Nu, nu sunt fericit si probabil ca n-am sa fiu niciodata. Asta-i adevarul! Exista si oameni inapti de a gusta fericirea. Pentru ei aceasta fericire nu-i decat un cuvant rece, inscris in dictionar la litera cuvenita.Incontestabil ca eu fac parte din aceasta categorie. Pentru unii, fericirea e o senzatie atat de neobisnuita, incat in clipa cand ajung s-o cunoasca se nelinistesc; noua lor stare ii pune pe ganduri; nimic asemanator in trecutul lor: e prima oara cand parasesc confortul nenorocirii. Ce-i de facut? Poate nici nu le apartine, poate a dat peste ei din greseala. Descumpaniti si fascinati deopotriva, incearca s-o asimileze, s-o posede, daca se poate pe veci. Dar sunt atat de putin pregatiti pentru fericire, incat, ca sa se bucure de ea, sunt siliti s-o grefeze pe vechile lor spaime.

Va spun si voua asta pentru ca la mine a functionat Vazand un simplu anunt,
am ajuns sa citesc un articol in ziar care mi-a adus,
in sfarsit, pacea interioara. In articol scria:
"Poti obtine pacea interioara daca termini toate
lucrurile pe care le-ai inceput!".
Asa ca azi dimineata am terminat o sticla de vodca,
una de vin rosu, ce mai ramasese in sticla de Jack Daniels,
cutia de Distonocalm de pe noptiera si o cutiuta cu bomboane.
Si, la naiba, deeeja ma simt mult mai bine! Pt toti care vor sa-si gaseasca pacea interioara ...