Intodeauna ti-a placut sa ma joci pe degete… si stiu ca tu le-ai fost profesor si celorlalti sa faca la fel... si e vina tuturor si a nimanui... chiar vroiam sa te joci..eram dependenta de joaca ta... curioasa sa cunosc joaca… dar nu si pregatita sa port mereu urmele jocului tau pe inima mea… dar cine esti tu?... tu ai fost primul..? acum chiar ca nici nu mai stiu... ai fost asa de demult… mult prea demult incat locul care iti apartine in inima mea e mult prea plin de întuneric si iti mai pot ghici chipul… oricum nu am nevoie acum de chipul tau…Eu am nevoie sa scot pata pe care mi-ati lasat-o in inima, pe suflet, peste tot…e atât de murdar aici incat abia mai vad… abia mai pot gasi un locusor curat unde sa-mi pun gandul! si am si o rezolvare pentru toata murdaria pe care le-ati parasit in mine…si nu e vreo solutie…nu mai am solutii de pete pentru suflet…dar mai am ceva..ceva special numai al meu,pentru ca nu ati cunoscut Dragostea Adevarata si nici nu ati iubit adevarat si curat… Nu mai are nici o importanta… ati fost suflete mizere… care nu ati vrut sa va curatati… si prin mizeria voastra m-ati patat si pe mine… insa stiu sa ma curat si singura…, spre deosebire de voi eu mai am inca dragoste… dragoste destul de multa incat pot sa-mi luminez tot sufletul meu...Dragostea de o viata mai buna, de soarele de acasa, de rasul de copil, de plâns de fericire, dragostea de mine si de visare…
Regret ca vei mai lasa urme si in alta inima… poate la fel de trista ca a mea… si insetata dupa lumina… si însetata de tine... macar atât as fi dorit sa am numai eu de la tine... sa fi avut eu toata durerea ta, ca tu nu stii sa o strigi... din tine se scurge incet… vroiam macar sa te fac bine eu… si sa te pierd curat… stiu ca ai fost trist, se vede in spatele urii din ochii tai de baietel pedepsit la colt de viata, de dragoste…
Si e dureros ca oglinda nu iti reflecta ce urat sclipeste in ochii tai ura… iti reflecta doar chip de ceara bine realizat… si esti mândru de el… si orbit de propria frumusete… incearca sa vezi cu inima…
deschide acum… când inca nu ai pierdut totul… deschide-ti inima… dar sa nu o deschizi ca mine… pe tava celui care nu merita… ca s-ar putea sa iti jelesca din nou… si nu as dori acest lucru… ca atunci si mizeria lasata la mine ar jeli…
Doresc... nu!!! Nu doresc… vreau sa te simt implinit, fericit cu adevarat... numai sa ai grija de dragostea ta, de inima ta... si eu incerc sa te iert… nu îmi cere sa iti ascund adevarul ca te-am iertat acum… dar o sa te iert… o sa uit si atunci o sa te iert, cu multa dragoste si dor, cu tot ce esti… Sa uit de rasul tau din prima noapte… sa uit de prima atingere… sa uit de prima mangaiere, de primul tau sarut… sa iti dau înapoi vorbele tale urate… sa iei cu tine toata mizeria pe care ai facut-o... si sa îmi lasi o amintire… o vorba spusa numai mie… o vorba sincera din tot ce mi-ai scris si ai vorbit…Dar sa fie cea mai sincera… chiar daca ar fi doar simpla intrebare:”unde esti?”… stiu ca nu pot sa iti cer adevarul din :”te vreau” sau ”esti dragostea mea!”… ca stiu ca astea nu erau destinate mie… stiu ce doresc sa-mi lasi… mi-am adus aminte… mi-am amintit momentul când mi-ai spus ca am cei mai speciali ochi pe care i-ai vazut… mai iti aduci aminte? nu cred ca mai stii…dar ai ras atunci…
Stiu ca sunt egoista… dar doresc sa am de la tine acea expresie a fetei… acele vorbe si zâmbetul tau cu blandete… atunci da... am simtit ca a fost adevarat… ma simt extraordinar… nu mi-ai ascuns adevarul… atât am dorit, sa simt ca un minut din milioanele petrecute alaturi de tine nu ai patat! ca sunt fericita si multumita acum!
Stii de ce ma tem cel mai tare? Ma sperie gandul ca as putea sa ma trezesc intr-o bun zi si sa nu-mi mai aduc aminte de tine. Ca am uitat clipele petrecute. Ca nu mai imi aduc aminte de atingerea si sarutul tau. Ma sperie ideea ca poate te pierd si din amintiri. Asta este frica mea cea mai mare. As fi distrusa pentru totdeauna.Doresti sa uiti. Sa nu mai stii de mn. Imi ceri sa traiesc prezentul. Dar tu nu stii ca momentele petrecute impreuna sunt cele mai frumoase, e tot ce am. Amintirea ma tine in viata si iti sunt recunoscatoare ca mi le-ai oferit si sper sa nu imi ceri sa renunt la ele. Atat mai am...
Si te rog frumos sa pleci… ia-ti traista de amintiri de langa mine ca doresc sa vorbesc cu îngerul meu… e furios pe mine… si inchis in sifonier… si el m-a intristat primul si merita sa stea acolo... ca nu era atent cand te-am intalnit… si când îngerul meu a adormit… eu m-am trezit si atunci ai dat navala tu… a fost vina lui atunci… si... a noastra… a tuturor si a nimanui… nu mai e nici-o vina… nu mai e tristete, nu mai e dragoste, a ramas totul gol… totul e plin cu “nimic” de dragoste, de tristete, de miros dulce si de miros amar… e totul in mine… si cred ca e exagerat de aceea ma misc mai incet…
Nu fi ingrijorat… o sa te iert fara sa stii macar… si fara sa te mai intereseze… dar o sa iti dai seama mai tarziu…
Va sti îngerasul tau si iti va zice când dormi cu gândul la mn ,atunci când o sa simti golul din mine (daca il vei simti vreodata), atunci îngerasul tau o sa iti zica ca da, am fost alaturi de tine cat tine o soapta de vânt… dar ca tu erai prea plin de rautate… prea irascibil si obosit si parca eu eram invizibila… te uitai la mine si vedeai prin mine… abia atunci… când o pata de durere si dorinta de dragoste va aparea pe fata ta… atunci ingerasul iti va spune:”te-a iubit, te-a iertat dinainte ca ea sa stie, dinainte sa te cunoasca, dinainte sa te vada, dinainte sa apari pe pamant” si da, asa e, te-am iertat deja!
Nu vreau sa te mai fac vinovat cu nimic, nu pot sa-ti mai cer sa imi oferi o poveste de dragoste cu un final fericit, pentru ca nu poti da timpul inapoi,Am sa pastrez toate amintirile cu tine intr-un colt al inimii mele, tu vei fi mereu cu mine...ne-am indepartat si deja a ramas ultima picatura dulce pe fundul paharului...

Dj_Andi_&_Stella_-_Freedom_(Intro_Mix)_by_djLiViuSor_@_wWw.MP3Alese.Com.mp3 -

glitter-graphics.com

Putem numara stele de pe cer din nebunie ori din plictiseala. Uneori din ambele motive. Insa de cele mai multe ori uitam sa ne numaram si pe noi. singura stea. singura planeta, singurul soare care conteaza !. Privim Universul cu o ciudata neincredere, de parca nu am putea concepe ca mai exista si alte lumi, si alte realitati, si alte locuri in care alte forme de oameni iubesc, urasc, ucid, traiesc. Astfel ca, realitatea ne izbeste necontenit cu partea ei ascunsa in umbra: Ceea ce nu vedem ne vede. Ceea ce nu simtim ne simte. Ceea ce nu ne lipseste ne apartine. Treptat, insa, lucruri pe care nu le vedem devin vizibile iar lucrurilor pe care suntem obisnuiti sa le avem incepem sa le simtim lipsa. Natura noastra ne spune ca omul este un sistem dinamic in care o infinitate de lucruri pe care le avem face schimb de materie si spirit cu o infintate de lucruri pe care nu le avem. Atat timp cat va exista un echilibru in acest sistem va exista si armonie. Insa omul este o fiinta haotica ce va tinde sa-si asume rolul cunoasterii si va claca in fata noilor infinituri de necunoastere pe care le va intrezari. Omul nu a fost creat pentru a fi fericit ci pentru a oscila intre nebunia descoperirii si plictisela de armonie. Fericirea este doar momeala ce-l va tine in cursa, pana la sfarsit.